Comparison of D:\yo6own\subiecte_radiotehnica.txt and D:\yo6own\form_ram_subiecte radiotehnica.txt
2/28/2008 6:35:38 PM
Mode:  All Lines

1	1
2	2
3	3	LISTĂ DE SUBIECTE
4	4	utilizate pentru examinarea în vederea obținerii
5		certificatelor clasa a III-a și a II-a de radioamator
	5	certificatelor clasele a III-a și a II-a de radioamator
6	6	la proba de electronică și radiotehnică
7	7
8	8
9	9
10	10
11	11	Cu scopul desfășurării în bune condiții a probei de electronică și radiotehnică pentru clasele a III-a și a II-a se va utiliza prezenta listă de subiecte, cu următoarele precizări:
12	12	1.      Prezenta listă se află publicată pe pagina de Internet dedicată serviciului de radioamator.
13	13	2.      Această listă va fi actualizată periodic în sensul adăugării, modificării sau ștergerii de subiecte.
14	14	3.      Modificările se vor face cu cel puțin o lună înainte de desfășurarea examinărilor, pentru a permite pregătirea adecvată a candidaților.
15	15	4.      Lista de subiecte cuprinde și răspunsurile pentru a se putea verifica de către candidați nivelul la care se găsesc înainte de desfășurarea examinării. Marcarea răspunsurile corecte este făcută cu semnul @.
16	16	5.      Din prezenta listă se va face selecția subiectelor utilizate procesul examinării pentru proba de radiotehnică.
17	17
18	18	Orice observații sau contribuții la prezenta listă de subiecte se vor adresa către ANRCTI în atenția persoanelor implicate în adminstrarea serviciului de radioamator.
19	19
20	20	Aducem mulțumiri persoanelor implicate în elaborarea prezentei liste de subiecte, în mod deosebit Federației Române de Radioamatorism, precum și comunității radioamatorilor din România.
21	21
	22	Deoarece acesta este singurul dintre cele 4 teste scrise care se dă diferențiat după clasa de certificat ce se solicită și pentru că programa analitică este mult mai detaliată, numărul de probleme de la această tematică este semnificativ mai mare. Cu scopul realizării unei grile de examinare, trebuie să se țină cont de faptul că există 6 grade de dificultate notate cu literele de la A la F ("F" reprezintă dificultatea cea mai mare).
	23	Pentru categoria a III-a sunt valabile doar subiectele cu gradele de dificulatate A și B.
	24
	25
	26
	27	Toate problemele prezintă patru răspunsuri din care doar unul singur este corect și complet. Cele patru răspunsuri sunt numerotate de la 1 la 4, fiind marcat cu "@" răspunsul corect.
	28
	29
	30	Bibliografie
	31
	32
	33	1.      Regulamentul de radiocomunicații pentru serviciul de amator din România
	34	2.      Instrucțiuni de protecția muncii la stațiile de radioamator – ediție 1973
	35	3.      Manualul inginerului electronist – vol.1 și 2 – ediție 1998 – Edmond Nicolau
	36	4.      Antene și propagare – ediție 1982 – Edmond Nicolau
	37	5.      Manualul radioamatorului începător – ediție 1989 – Radu Ianculescu
	38	6.      Dicționar tehnic de radio și televiziune – ediție 1975 – Nicolae Stanciu
	39	7.      Electronica fizic㠖 Întrebări și răspunsuri – ediție 1975 – T. Wilmore
	40	8.      Radioamator YO – colecție 1990 – 1993
	41	9.      Radioamatorul – colecție 1986 – 1989 – CJEFS Brașov
	42	10.  Handbook ARRL 1995
	43	11. Manualul radioamatorului – ediție 1971 – M. Tanciu, I Vidrascu
	44
	45	Surse recomandate pentru pregătire, disponibile pe Internet:
	46	1.      http://www.yo6kxp.org/  , mai precis
	47	http://www.yo6kxp.org/cgi-bin/tool_checker2.cgi?get_fname=db_tech2
	48
	49
22	50
23	51
24	52
25	53
26	54
27	55
28	56	CUPRINS
29	57
30		I.      NOȚIUNI TEORETICE DE RADIOTEHNICĂ       3
31		1.      CONDUCTIBILITATE        3
32		2.      SURSE DE ELECTRICITATE  11
33		3.      CÂMPUL ELECTRIC 13
34		4.      CÂMPUL MAGNETIC 14
35		5.      CÂMPUL ELECTROMAGNETIC  16
36		6.      SEMNALE SINUSOIDALE     17
37		7.      SEMNALE NESINUSOIDALE   22
38		8.      SEMNALE MODULATE        24
39		9.      PUTEREA ȘI ENERGIA      26
40		II.     COMPONENTE      28
41		1.      REZISTORUL      28
42		2.      CONDENSATORUL   30
43		3.      BOBINA  32
44		4.      TRANSFORMATORUL 36
45		5.      DIODA   40
46		6.      TRANZISTORUL    42
47		7.      DISIPAȚIA CĂLDURII      48
48		8.      ALTE COMPONENTE (CIRCUITE LOGICE, TUBURI)       50
49		III.    CIRCUITE        56
50		1.      CIRCUITE RLC    56
51		2.      FILTRE  65
52		3.      ALIMENTATOARE   70
53		4.      AMPLIFICATOARE  75
54		5.      DETECTOARE / DEMODULATOARE      79
55		6.      OSCILATOARE     80
56		7.      CIRCUITE PLL    82
57		IV.     RECEPTOARE      85
58		1.      TIPURI DE RECEPTOARE    85
59		2.      SCHEME BLOC     86
60		3.      FUNCȚIONARE ETAJE       89
61		V.      EMIȚĂTOARE      90
62		1.      TIPURI DE EMIȚĂTOARE    90
63		2.      SCHEME BLOC     90
64		3.      FUNCȚIONARE ETAJE       91
65		4.      CARACTERISTICI  94
66		VI.     ANTENE ȘI LINII DE TRANSMISIUNE 97
67		1.      TIPURI DE ANTENE        97
68		2.      CARACTERISTICI  99
69		3.      LINII LUNGI     103
70		VII.    PROPAGARE       109
71		1.      NOȚIUNI DE BAZĂ 109
72		VIII.   MĂSURĂTORI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE     114
73		1.      EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR        114
74		2.      INSTRUMENTE DE MĂSURĂ   117
75		IX.     INTERFERENȚE    119
76		1.      DEFINIȚIA INTERFERENȚELOR       119
77		2.      CAUZELE INTERFERENȚELOR 120
78		3.      REMEDIEREA INTERFERENȚELOR      122
	58	I.      NOȚIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO   2
	59	1.      CONDUCTIBILITATE        2
	60	2.      SURSE DE ELECTRICITATE  2
	61	3.      CÂMPUL ELECTRIC 2
	62	4.      CÂMPUL MAGNETIC 2
	63	5.      CÂMPUL ELECTROMAGNETIC  2
	64	6.      SEMNALE SINUSOIDALE     2
	65	7.      SEMNALE NESINUSOIDALE, ZGOMOT   2
	66	8.      SEMNALE MODULATE        2
	67	9.      PUTEREA ȘI ENERGIA      2
	68	II.     COMPONENTE      2
	69	1.      REZISTORUL      2
	70	2.      CONDENSATORUL   2
	71	3.      BOBINA  2
	72	4.      TRANSFORMATORUL – APLICATIE SI UTILIZARE        2
	73	5.      DIODA   2
	74	6.      TRANZISTORUL    2
	75	7.      DISIPAȚIA CĂLDURII      2
	76	8.      DIVERSE 2
	77	III.    CIRCUITE        2
	78	1.      COMBINATII DE COMPONENTE        2
	79	2.      FILTRE  2
	80	3.      ALIMENTATOARE   2
	81	4.      AMPLIFICATOARE  2
	82	5.      DETECTOARE / DEMODULATOARE      2
	83	6.      OSCILATOARE     2
	84	7.      BUCLA BLOCATA IN FAZA (PLL)     2
	85	IV.     RECEPTOARE      2
	86	1.      TIPURI  2
	87	2.      SCHEME BLOC     2
	88	3.      FUNCȚIONAREA ETAJELOR RECEPTOARELOR     2
	89	4.  CARACTERISTICILE RECEPTOARELOR      2
	90	V.      EMIȚĂTOARE      2
	91	1.      TIPURI  2
	92	2.      SCHEME BLOC     2
	93	3.      FUNCȚIONARE ETAJELOR EMITATOARELOR      2
	94	4.      CARACTERISTICILE EMITATOARELOR  2
	95	VI.     ANTENE ȘI LINII DE TRANSMISIUNE 2
	96	1.      TIPURI DE ANTENE        2
	97	2.      CARACTERISTICILE ANTENEI        2
	98	3.      LINII DE TRANSMISIUNE   2
	99	VII.    PROPAGARE       2
	100	VIII.   MĂSURĂTORI      2
	101	1.      EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR        2
	102	2.      INSTRUMENTE DE MĂSURĂ   2
	103	IX.     INTERFERENȚE    2
	104	1.      INTERFERENȚE SI IMUNITATE       2
	105	2.      CAUZELE INTERFERENȚELOR IN ECHIPAMENTE ELECTRONICE      2
	106	3.      MASURI IMPOTRIVA INTERFERENȚELOR        2
79	107
80		I.      NOȚIUNI TEORETICE DE RADIOTEHNICĂ
	108	I.      NOȚIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO
81	109	1.      CONDUCTIBILITATE
82	110
83	111	01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezintă calitatea unui izolator de a rezista la:
84	112	1) O sarcină electrică mare.
85	113	2) Un flux electric mare.
86	114	3@ Un câmp electric mare.
87	115	4) O inducție electrică mare.
88	116
89	117	02C11/ Purtătorii de sarcină numiți „goluri“ sunt produși într-un semiconductor intrinsec când:
90	118	1) Electronii sunt îndepărtați din cristale.
91	119	2) Electronii sunt complet îndepărtați din rețeua cristalină.
92	120	3@ Electronii sunt excitați din banda de valență în banda de conducție, peste banda interzisă.
93	121	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.
94	122
95	123	03A11/  Ce sunt materialele conductoare?
96	124	1@ Materiale ce conțin în structura lor electroni liberi care se pot deplasa în interior.
97	125	2) Materiale care permit deplasarea electronilor numai în condiții speciale.
98	126	3) Metale, electroliți și uleiuri minerale.
99	127	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.
100	128
101	129	04B11L/  Ce curent circulă printr-o rezistență de 10 k? când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
102	130	1) 150mA.       2)15mA.
103	131	3@1,5mA.        4) 0,15mA
104	132
105	133	05B11L/  Ce curent circulă printr-o rezistență de 1 k? când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
106	134	1) 150mA.       2@15mA.
107	135	3)1,5mA.        4) 0,15mA
108	136
109	137	06B11/ Diferența de potențial de la capetele unui conductor prin care circulă curent electric se numește:
110	138	1) Inducție electromagnetică.
111	139	2) Rezistivitate.
112	140	3@ Tensiune electrică.
113	141	4) tensiune magnetomotoare.
114	142
115	143	07A11/ Ce este curentul electric?
116	144	1) Diferența de potențial între capetele unui conductor.
117	145	2@ Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
118	146	3) Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrică.
119	147	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.
120	148
121	149	08A11/ Cum se numește unitatea de măsură pentru tensiunea electrică?
122	150	1) Amper.       2@ Volt.
123	151	3) Henry.       4) Farad.
124	152
125	153	09A11/ Care mărime electrică se măsoară în Watt?
126	154	1) Energia.     2@ Puterea.
127	155	3) Capacitatea.         4) Lucrul mecanic.
128	156
129	157	10B11/  Câtă energie electrică consumă un receptor cu puterea absorbită de 200 W care funcționează continuu 5 ore?
130	158	1)1500 Vah.     2@1 kWh.
131	159	3) 2000 Wh.     4) 437 J.
132	160
133	161	11C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=150?, R2=350?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
134	162	1@ 100?         2) 200?
135	163	3) 300?                 4) 400?
136	164
137	165	12C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=650?, R2=350?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
138	166	1) 100?                 2@ 200?
139	167	3) 300?                 4) 400?
140	168
141	169	13C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=400?, R2=600?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
142	170	1) 100?                 2@ 200?
143	171	3) 300?                 4) 400?
144	172
145	173	14C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=400?, R2=600?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
146	174	1) 100?                 2@ 200?
147	175	3) 300?                 4) 400?
148	176
149	177	15C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=1500?, R2=500?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
150	178	1) 100?                 2) 200?
151	179	3) 300?                 4@ 400?
152	180
153	181	16C11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=800?, R2=1200?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
154	182	1) 100?                 2) 200?
155	183	3) 300?                 4@ 400?
156	184
157	185	17D11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=1,5?, R2=3,5?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
158	186	1) 1W           2) 2W
159	187	3) 3W           4@ 4W
160	188
161	189	18D11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=15?, R2=5?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
162	190	1@ 1W           2) 2W
163	191	3) 3W           4) 4W
164	192
165	193	19D11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=3?, R2=7?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
166	194	1) 1W           2@ 2W
167	195	3) 3W           4) 4W
168	196
169	197	20D11J/ Trei rezistențe R1, R2 și R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=5?, R2=15?, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este puterea disipată pe R3?
170	198	1) 1W           2) 2W
171	199	3) 3W           4@ 4W
172	200
173	201	21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistențe va produce o putere disipată:
174	202	1) De 1,41 ori mai mare. 2) De 2 ori mai mare.
175	203	3) De 3 ori mai mare.   4@.De 4 ori mai mare.
176	204
177	205	22A11/ Dacă tensiunea la bornele unui rezistor se menține constantă, dar rezistența sa crește de două ori, cum se modifică puterea disipată?
178	206	1) Se dublează.                 2) Rămâne aceiași.
179	207	3@ Se înjumătățește.    4) Scade de 1,41 ori.
180	208
181	209	23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistența pentru ca becul să funcționeze în regimul său nominal?
182	210	1)70?           2@ 100?
183	211	3) 140?                 4) 200?
184	212
185	213	24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistența pentruca becul să funcționeze în regimul său nominal?
186	214	1)70?           2) 100?
187	215	3) 140?                 4@ 200?
188	216
189	217	25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistența pentru ca becul să funcționeze în regimul său nominal?
190	218	1@50?           2) 100?
191	219	3) 150?                 4) 200?
192	220
193	221	26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistența pentru ca becul să funcționeze în regimul său nominal?
194	222	1@ 500?                 2) 1000?
195	223	3) 1500?                4) 2000?
196	224
197	225	27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistența pentru ca becul să funcționeze în regimul său nominal?
198	226	1) 500?                 2@ 1000?
199	227	3) 1500?        4) 2000?
200	228
201	229	28A11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistență de 100? se realizează o putere disipată de 100 W?
202	230	1) 0,125A               2) 0,25A
203	231	3) 0,5A                         4@ 1A
204	232
205	233	29C11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistență de 10k? se realizează o putere disipată de 100 W?
206	234	1@ 0,1A                 2) 0,125A
207	235	3) 0,15A                4) 0,2A
208	236
209	237	30B11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistență de 500? se realizează o putere disipată de 5 W?
210	238	1@ 0,1A                 2) 0,125A
211	239	3) 0,15A                4) 0,2A
212	240
213	241	31B11L/  Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistențe de 100? puterea disipată de aceasta este de 100 W?
214	242	1) 50V          2@ 100V
215	243	3) 150V                 4) 200V
216	244
217	245	32C11L/  Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistențe de 10K? puterea disipată de aceasta este de 100 W?
218	246	1) 250V                 2) 500V
219	247	3) 750V                 4@ 1000V
220	248
221	249	33C11L/  Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistențe de 500? puterea disipată de aceasta este de 5 W?
222	250	1@ 50V          2) 100V
223	251	3) 150V                 4) 200V
224	252
225	253	34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 200V. Ce putere se disipă pe această rezistența dacă becul funcționeză în regimul său nominal?
226	254	1) 10 W         2) 50 W
227	255	3) 75 W         4@ 100 W
228	256
229	257	35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 30V. Ce putere se disipă pe această rezistența dacă becul funcționeză în regimul său nominal?
230	258	1) 10 W         2@ 50 W
231	259	3) 75 W         4) 100 W
232	260
233	261	36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 300V. Ce putere se disipă pe această rezistența dacă becul funcționeză în regimul său nominal?
234	262	1) 50 W         2) 100 W
235	263	3) 150 W        4@ 200 W
236	264
237	265	37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 20V. Ce putere se disipă pe această rezistența dacă becul funcționeză în regimul său nominal?
238	266	1) 10 W         2) 50 W
239	267	3@ 75 W 4) 100 W
240	268
241	269	38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistență serie de la o sursă ideală  de 60V. Ce putere se disipă pe această rezistența dacă becul funcționeză în regimul său nominal?
242	270	1) 10 W         2@ 50 W
243	271	3) 75 W         4) 100 W
244	272
245	273	39B11M/ Două rezistențe (R1=10? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă cu rezistența internă Ri=50?. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistența R2 ?
246	274	1) P2=1 W               2@ P2=2 W
247	275	3) P2=5 W               4) P2=10 W
248	276
249	277	40B11M/ Două rezistențe (R1=10? și R2=20?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă cu rezistența internă Ri=150?. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistența R2 ?
250	278	1) P2=1 W       2) P2=2 W
251	279	3@ P2=5 W       4) P2=10 W
252	280
253	281	41C11M/ Două rezistențe (R1=10? și R2=100?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă cu rezistența internă Ri=50?. Dacă puterea disipată de R1 este P1=100 W, cât este puterea P2 disipată de rezistența R2 ?
254	282	1) P2=1 W               2) P2=2 W
255	283	3) P2=5 W               4@ P2=10 W
256	284
257	285	42C11M/ Două rezistențe (R1=500? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă cu rezistența internă Ri=50?. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistența R2 ?
258	286	1) P2=1 W               2) P2=2 W
259	287	3) P2=5 W               4@ P2=10 W
260	288
261	289	43B11M/ Două rezistențe (R1=100? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă cu rezistența internă Ri=100?. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistența R2 ?
262	290	1) P2=1 W               2@ P2=2 W
263	291	3) P2=5 W               4) P2=10 W
264	292
265	293	44A11/ Cum se numește cea mai mică tensiune care provoacă trecerea unui curent electric printr-un izolator?
266	294	1) Tensiunea de avalanșă.
267	295	2) Tensiunea anodică.
268	296	3@ Tensiunea de străpungere.
269	297	4) Tensiunea de Zenner.
270	298
271	299	45B11N/ Două rezistențe (R1=100? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
272	300	1) I2=0,1A              2@ I2=0,2A
273	301	3) I2=0,3A              4) I2=0,4A
274	302
275	303	46B11N/ Două rezistențe (R1=150? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
276	304	1) I2=0,1A              2) I2=0,2A
277	305	3@ I2=0,3A              4) I2=0,4A
278	306
279	307	47B11N/ Două rezistențe (R1=100? și R2=400?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,4A, cât este curentul I2 prin R2?
280	308	1@ I2=0,1A              2) I2=0,2A
281	309	3) I2=0,3A              4) I2=0,4A
282	310
283	311	48B11N/ Două rezistențe (R1=50? și R2=150?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,6A, cât este curentul I2 prin R2?
284	312	1) I2=0,1A              2@ I2=0,2A
285	313	3) I2=0,3A              4) I2=0,4A
286	314
287	315	49C11N/ Două rezistențe (R1=250? și R2=500?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistența R2?
288	316	1@ I2=0,1A      2) I2=0,2A
289	317	3) I2=0,3A      4) I2=0,4A
290	318
291	319	50C11N/ Două rezistențe (R1=250? și R2=125?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistența R2?
292	320	1) I2=0,1A              2) I2=0,2A
293	321	3) I2=0,3A              4@ I2=0,4A
294	322
295	323	51C11N/ Două rezistențe (R1=100? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul I2 prin rezistența R2?
296	324	1) I2=0,1A              2@ I2=0,2A
297	325	3) I2=0,3A              4) I2=0,4A
298	326
299	327	52C11N/ Două rezistențe (R1=100? și R2=200?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul I2 prin rezistența R2?
300	328	1) I2=0,1A              2@ I2=0,2A
301	329	3) I2=0,3A              4) I2=0,4A
302	330
303	331	53D11P/ Două rezistențe (R1=250? și R2=500?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
304	332	1@ Is=  0,3A    2) Is=0,4A
305	333	3) Is=  0,5A            4) Is=0,6A
306	334
307	335	54D11P/ Două rezistențe (R1=250? și R2=125?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
308	336	1) Is=  0,3A            2) Is=0,4A
309	337	3) Is=  0,5A            4@ Is=0,6A
310	338
311	339	55D11P/ Două rezistențe (R1=100? și R2=50?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
312	340	1@ Is=0,3A              2) Is=0,4A
313	341	3) Is=  0,5A            4) Is=0,6A
314	342
315	343	56D11P/ Două rezistențe (R1=100? și R2=200?) sunt legate în paralel și alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
316	344	1) Is=  0,3A            2) Is=0,4A
317	345	3) Is=  0,5A            4@ Is=0,6A
318	346
319	347	57A11R/ Câți micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
320	348	1) 0,2”A                2) 2”A
321	349	3@ 20”A         4) 200”A
322	350
323	351	58A11R/ Câți micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
324	352	1@ 0,2”A                2) 2”A
325	353	3) 20”A         4) 200”A
326	354
327	355	59A11R/ Câți Amperi corespund unui curent de 2mA?
328	356	1) 0,0002A              2@ 0.002A
329	357	3) 0.02A                4) 0,2A
330	358
331	359	60A11R/ Câți Amperi corespund unui curent de 200”A?
332	360	1@ 0,0002A              2) 0.002A
333	361	3) 0.02A                4) 0,2A
334	362
335	363	61A11S/ Câți Volți corespund unei tensiuni de 100”V?
336	364	1) 0,000001V            2) 0,00001V
337	365	3@ 0,0001V              4) 0,001V
338	366
339	367	62A11S/ Câți Volți corespund unei tensiuni de 10”V?
340	368	1) 0,000001V    2@ 0,00001V
341	369	3) 0,0001V      4) 0,001V
342	370
343	371	63A11S/ Câți Volți corespund unei tensiuni de 1”V?
344	372	1@ 0,000001V    2) 0,00001V
345	373	3) 0,0001V       4) 0,001V
346	374
347	375	64A11S/ Câți Volți corespund unei tensiuni de 0,1mV?
348	376	1) 0,000001V     2) 0,00001V
349	377	3@ 0,0001V      4) 0,001V
350	378
351	379	2.      SURSE DE ELECTRICITATE
352	380
353	381	01A12/ Capacitatea electrică a unei baterii reprezintă:
354	382	1@ Produsul dintre curentul debitat pe o sarcină și timpul cât acest curent poate fi debitat.
355	383	2) Cantitatea de sarcină electrică dintr-un acumulator.
356	384	3) Calitatea unei baterii de a acumula sarcină electrică.
357	385	4) Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.
358	386
359	387	02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debitează o putere oarecare circulă:
360	388	1) De la plus (+) spre minus (-).
361	389	2@ De la minus (-) spre plus (+).
362	390	3) În ambele sensuri – după caz.
363	391	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.
364	392
365	393	03B12/ Tensiunea în sarcină  la bornele unui acumulator:
366	394	1) Crește cu creșterea rezistenței interne.
367	395	2@ Scade cu creșterea rezistenței interne.
368	396	3) Este independentă de rezistența internă.
369	397	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.
370	398
371	399	04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egală cu tensiunea electromotoare atunci când:
372	400	1@ Curentul debitat pe sarcină este nul.
373	401	2) Curentul debitat pe sarcină este.mai mare decât valoarea optimă.
374	402	3) Curentul debitat pe sarcină este mai mic decât valoarea optimă.
375	403	4) Curentul debitat pe sarcină este egal cu valoarea optimă.
376	404
377	405	05A12/ Care este unitatea de măsură a capacității unui acumulator?
378	406	1) Coulomb.     2@ Amperoră.
379	407	3) Farad.       4) Joulle.
380	408
381	409	06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
382	410	1) Aproximativ 0,6V     2) Aproximativ 1,2 V.
383	411	3) Aproximativ 1,5V.    4@ Aproximativ 2V.
384	412
385	413	07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
386	414	1) Aproximativ 0,6V     2@ Aproximativ 1,2 V.
387	415	3) Aproximativ 1,5V.    4) Aproximativ 2V.
388	416
389	417	08B12K Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul în gol, până la 4,5V când debitează pe o sarcină de 10?. Cât este rezistența internă a bateriei Ri ?
390	418	1) Ri=0,45?.    2) Ri=0,9?.
391	419	3) Ri=4,5?.     4@ Ri=10?.
392	420
393	421	09C12K O baterie are la borne o tensiune de 9V când nu debitează curent și de 4,5V când debitează un curent de 100mA. Cât este rezistența sa internă Ri?
394	422	1) Ri=4,5?.     2) Ri=9?.
395	423	3@ Ri=45?.      4) Ri=90?.
396	424
397	425	10C12K O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers în gol de 24V, dar la un curent în sarcină de 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cât este rezistența internă echivalentă abateriei?
398	426	1) Ri=0,1?.     2) Ri=0,2?.
399	427	3) Ri=1?.       4@ Ri=2?.
400	428
401	429	11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V și cu rezistența internă Ri=2? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obține curentul maxim la borne?
402	430	1@ Rs=0?                2) Rs=1,2?
403	431	3) Rs=2?                4) Rs=12?
404	432
405	433	12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E și cu rezistența internă Ri, se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obține puterea maximă pe sarcină?
406	434	1) Rs=Ri/2              2@ Rs=Ri
407	435	3) Rs=2Ri               4) Rs=4Ri
408	436
409	437	13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obține pe sarcină prin reglajul lui Rs?
410	438	1) PM=1 W               2@ PM=5 W
411	439	3) PM=10 Wi             4) PM=50 W
412	440
413	441	14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obține prin borne un curent de 2A?
414	442	1@ Rs=0?.       2) Rs=1?.
415	443	3) Rs=5?.       4) Rs=10?.
416	444
417	445	15C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obține prin borne un curent de 1A?
418	446	1) Rs=0?                2) Rs=1?
419	447	3@ Rs=5?                4) Rs=10?
420	448
421	449	16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obține pe sarcină prin reglajul lui Rs?
422	450	1) PM=5 W       2) PM=10 W
423	451	3@ PM=20 W      4) PM=50 W
424	452
425	453	17C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obține prin borne un curent de 4A?
426	454	1@ Rs=0?                2) Rs=1?
427	455	3) Rs=5?                4) Rs=10?
428	456
429	457	18C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V și cu rezistența internă Ri=5? se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obține prin borne un curent de 2A?
430	458	1) Rs=0?                2) Rs=1?
431	459	3@ Rs=5?                4) Rs=10?
432	460
433	461
434	462	3.      CÂMPUL ELECTRIC
435	463
436	464	01B13J/ Liniile de forță ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă pozitivă sunt dispuse:
437	465	1) Radial, îndreptate spre interior.
438	466	2@ Radial, îndreptate spre exterior.
439	467	3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
440	468	4) Circular, în sensul filetului "stânga".
441	469
442	470	02B13J/ Liniile de forță ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă negaitivă sunt dispuse:
443	471	1@ Radial, îndreptate spre interior.
444	472	2) Radial, îndreptate spre exterior.
445	473	3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
446	474	4) Circular, în sensul filetului "stânga".
447	475
448	476	03C13/ Considerând omogen câmpul electric dintre armăturile unui condensator plan, putem deduce că intensitatea E a acestuia este:
449	477	1@ E=U/d [V/m].         2) E=Q/d [C/m].
450	478	3) E=Q/U [C/V].         4) E=Q.V [C.V].
451	479	(Unde U și Q sunt diferența de potențial, respectiv sarcina electrică pe armături, iar d este distanța între acestea )
452	480
453	481	04C13/ Sensul forței Coulombiene depinde de:
454	482	1) Valoarea permitivității dielectrice.
455	483	2@ Polaritatea sarcinilor.
456	484	3) Semnul diferenței de potențial.
457	485	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.
458	486
459	487	05A13J În ce unități de măsură se exprimă energia stocată în câmp electrostatic?
460	488	1) Coulombi.    2@ Jouli.
461	489	3) Wați.                4) Volți.
462	490
463	491	06A13/ Cât este (aproximativ) permitivitatea dielectrică relativă a aerului?
464	492	1) ”=0,66               2@ ”=1
465	493	3) ”=1,5                        4) ”=2
466	494
467	495	07A13J/ În ce unități de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
468	496	1) Volți.               2) Coulombi.
469	497	3) Wați.                4@ Wați.secundă
470	498
471	499	08A13J/ În ce unități de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
472	500	1) Coulombi.    2@ Jouli.
473	501	3) Wați.                4) Volți.
474	502
475	503	4.      CÂMPUL MAGNETIC
476	504
477	505	01A14/ Câmpurile magnetice pot fi produse:
478	506	1) Numai de magneți permanenți.
479	507	2) Numai de electromagneți.
480	508	3@ De magneți permanenți și electromagneți.
481	509	4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.
482	510
483	511	02C14/ Acțiunea magnetică se transmite prin:
484	512	1) Magneți permanenti.          2) Electromagneți
485	513	3) Curent electric.             4@ Câmp magnetic.
486	514
487	515	03B14/ Câmpul magnetic creat de o bobină are liniile de câmp:
488	516	1@ închise.     2) deschise.
489	517	3) paralele.    4) concurente.
490	518
491	519	04B14/ Prin convenție se consideră că sensul unei linii de câmp magnetic este dat de:
492	520	1) polul nord geografic.
493	521	2) polul sud geografic.
494	522	3@ polul nord al acului magnetic.
495	523	4). polul sud al acului magnetic.
496	524
497	525	05D14/ Dacă vectorul inducție magnetică B este perpendicular  pe o suprafață dată, ce se poate afirma despre fluxul prin aceasta?
498	526	1) Este zero.   2) Este minim.
499	527	3@ Este maxim.  4) Enunț greșit!
500	528
501	529	06C14/ Sensul liniilor de câmp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spiră circulară se stabilește folosind:
502	530
503	531	1) Regula mâinii drepte.
504	532	2) Regula lui Oersted.
505	533	3) Regula lui Lenz.
506	534	4@ Regula burghiului.
507	535
508	536	07D14/ Se dă -o bobină cu două spire libere (ne fixate pe un suport). Dacă prin aceasta circulă un curent continuu de valoare considerabilă, ce se întâmplă cu cele două spire?
509	537	1) Se rotesc în sensuri opuse.
510	538	2) Se rotesc în același sens.
511	539	3@ Se atrag reciproc.
512	540	4Se resping reciproc.
513	541
514	542	08B14/ Ce sens are câmpul magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
515	543	1) Același sens cu cel al curentului.
516	544	2) Sens opus celui al curentului.
517	545	3) Este omnidirecțional.
518	546	4@ Sensul este dat de regula burghiului.
519	547
520	548	09B14/ De cine depinde intensitatea câmpului magnetic creat de circulația unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistența R?
521	549	1) De raportul R/I.             2) De raportul I/R.
522	550	3) De produsul I.R.     4@ De curentul I.
523	551
524	552	10A14J În ce unitate de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
525	553	1) Coulomb.     2@ Joule.
526	554	3) Watt.                4) Volt.
527	555
528	556	11A14/ Cât este (aproximativ) permeabilitatea magnetică relativă a aerului?
529	557	1) ”r=0,66              2@ ”r =1
530	558	3) ”r =1,5              4) ”r =2
531	559
532	560	12A14J/ În ce unități de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
533	561	1) Volți.       2) Coulombi.
534	562	3) Wați.        4@ Wați.secundă
535	563
536	564	5.      CÂMPUL ELECTROMAGNETIC
537	565
538	566	01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
539	567	1@ variația unui câmp electromagnetic.
540	568	2) acțiunea conjugată a unui magnet și a unei bobine.
541	569	3) un. câmp electric și un câmp magnetic care au aceiași direcție
542	570	4).acțiunea independentă a unui câmp electric și a unui câmp magnetic.
543	571
544	572	02C15/ Direcția de propagare a undei electromagnetice în spațiul liber este:
545	573	1) În direcția câmpului electric.
546	574	2) În direcția câmpului magnetic.
547	575	3) În planul care conține direcțiile câmpului electric și magnetic, după bisectoarea unghiului dintre acestea două.
548	576	4@ Perpendiculară pe planul care conține cele două câmpuri.
549	577
550	578	03B15/ O undă electromagnetică ce se propagă în spațiul liber se caracterizează printr-un cîmp electric și unul magnetic, care sunt:
551	579	1) În fază și cu aceiași direcție.
552	580	2) În aceiași direcție, dar în antifază.
553	581	3) În aceiași direcție, dar cu un defazaj arbitrar între ele.
554	582	4@ În fază și perpendiculare unul pe celălalt.
555	583
556	584	04B15J/ Care dintre afirmațiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată vertical?
557	585	1) Câmpul electric este paralel cu suprafața pământului.
558	586	2) Câmpul magnetic este perpendicular pe suprafața pământului.
559	587	3@ Câmpul electric este perpendicular pe suprafața pământului.
560	588	4) Direcția de propagare a undei este perpendiculară pe suprafața pământului.
561	589
562	590	05B15J/ Care dintre afirmațiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată orizontal?
563	591	1@ Câmpul electric este paralel cu suprafața pământului.
564	592	2) Câmpul magnetic este paralel cu suprafața pământului.
565	593	3) Câmpul electric este perpendicular pe suprafața pământului.
566	594	4) Direcția de propagare a undei este paralelă cu suprafața pământului.
567	595
568	596	06B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este perpendicular pe suprafața pământului?
569	597	1) Circulară.   2) Orizontală
570	598	3@ Verticală.   4) Eliptică.
571	599
572	600	07B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este paralel cu suprafața pământului?
573	601	1) Circulară.   2) Orizontală
574	602	3@ Verticală.   4) Eliptică.
575	603
576	604	08B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este perpendicular pe suprafața pământului?
577	605	1) Circulară.   2@ Orizontală
578	606	3) Verticală.   4) Eliptică.
579	607
580	608	09B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este paralel cu suprafața pământului?
581	609	1) Circulară.   2@ Orizontală
582	610	3) Verticală.   4) Eliptică.
583	611
584	612	6.      SEMNALE SINUSOIDALE
585	613
586	614	01A16/ Se știe că la noi rețeaua "casnică" de alimentare electrică (monofazică) are tensiunea nominală de 220V. Aceasta este valorea sa:
587	615	1) Instantanee.         2) Amplitudine.
588	616	3@ Eficace.             4) Vârf la vârf.
589	617
590	618	02C16/ Cănd se măsoară cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidală, dacă pe aparat nu se specifică altfel, ceiace se citeste pe scală este o valoare:
591	619	1)De vârf.              2) Vârf la vârf.
592	620	2)Medie.                4@ Eficace.
593	621
594	622	03C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "vârf la vârf" a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
595	623	1) Uvv=0,7V     2) Uvv=1,41V
596	624	3) Uvv=1,83V    4@ Uvv=2,28V
597	625
598	626	04C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
599	627	1@ Uef=0,7V     2) Uef=1V
600	628	3) Uef=1,41V    4) Uef=1,83V
601	629
602	630	05B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
603	631	1) Uv=0,7V      2@ Uv=1,41V
604	632	3) Uv=1,83V     4) Uv=2,28V
605	633
606	634	06B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
607	635	1) Uv=0.7V      2@ Uv=1V
608	636	3) Uv=1,41V     4) Uv=1,83V
609	637
610	638	07A16K/ Se știe că la noi rețeaua  de alimentare electrică are frecvența nominală F=50Hz. În acest caz cât este perioada T în mili secunde (ms)?
611	639	1) T=10ms               2@ T=20ms
612	640	3) T=50ms               4) T=100ms
613	641
614	642	08B16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvența F=1kHz?
615	643
616	644	1) T=0,1ms              2@ T=1ms
617	645	3) T=10ms               4) T=100ms
618	646
619	647	09B16K/ Cât este perioada T în micro secunde (”s) a unui semnal sinusoidal cu frecvența F=1kHz?
620	648	1) T=10”s               2) T=100”s
621	649	3@ T=1000”s             4) T=10.000”s
622	650
623	651	10C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvența F=100kHz?
624	652
625	653	1) T=0,1ms              2@ T=0,01ms
626	654	3) T=0,001ms            4) T=0,0001ms
627	655
628	656	11C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvența F=10kHz?
629	657	1@ T=0,1ms      2) T=0,01ms
630	658	3) T=0,001ms    4) T=0,0001ms
631	659
632	660	12C16K/ Cât este perioada T în micro secunde (”s) a unui semnal sinusoidal cu frecvența F=1MHz?
633	661	1) T=0,01”s     2) T=0,1”s
634	662	3@ T=1”s        4) T=10”s
635	663
636	664	13B16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1”s?
637	665	1) F=1kHz.      2) F=10kHz.
638	666	3) F=100kHz.    4@ F=1000kHz.
639	667
640	668	14B16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10”s?
641	669	1) F=1kHz.      2) F=10kHz.
642	670	3@ F=100kHz.    4) F=1000kHz.
643	671
644	672	15C16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01ms (mili secunde)?
645	673	1) F=1kHz.      2) F=10kHz.
646	674	3@ F=100kHz.    4) F=1000kHz.
647	675
648	676	16C16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01”s?
649	677	1) F=1MHz.      2) F=10MHz.
650	678	3@ F=100MHz.    4) F=1000MHz.
651	679
652	680	17D16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1ns (nano secunde)?
653	681	1) F=1MHz.      2) F=10MHz.
654	682	3) F=100MHz.    4@ F=1000MHz.
655	683
656	684	18A16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=20ms (mili secunde)?
657	685	1@ F=50Hz.      2) F=100Hz.
658	686	3) F=200Hz.     4) F=500Hz.
659	687
660	688	19A16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10ms (mili secunde)?
661	689	1) F=50Hz.      2@ F=100Hz.
662	690	3) F=200Hz.     4) F=500Hz.
663	691
664	692	20B16L/ Cât este frecvența F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=2ms (mili secunde)?
665	693	1) F=50Hz.      2) F=100Hz.
666	694	3) F=200Hz.     4@ F=500Hz.
667	695
668	696	21C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se definește ca fiind mărimea de curent continuu care produce acelaș efect termic?
669	697	1) Amplitudinea.        2) valoarea "vârf la vârf."
670	698	3) valoarea medie.      4@ valoarea eficace.
671	699
672	700	22C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se definește ca fiind mărimea de curent continu